RECONSTRUCȚII DE BONTURI ȘI CIMENTAREA PIVOȚILOR
Articol de Peter Schouten
Restaurarea dinților tratați endodontic necesită adesea utilizarea unor reconstrucții de bonturi pentru a oferi o bază solidă restaurării finale. Din punct de vedere istoric, pivoții radiculari au fost folosiți ca o metodă comună pentru a îmbunătăți retenția și stabilitatea reconstrucțiilor de bonturi. Cu toate acestea, materialele compozite pe bază de rășină au câștigat popularitate pentru reconstrucțiile de bonturi datorită esteticii lor excelente, proprietăților adezive și versatilității. Deoarece ranforsarea structurii dentare restante (și înlocuirea lipsei de structură dentară) rămâne fundamentală, decizia de a utiliza un pivot radicular este un subiect încă foarte dezbătut.
Acest articol își propune să exploreze câțiva factori esențiali legați de restaurarea dinților tratați endodontic folosind compozite pe bază de rășină cu sau fără folosirea unui pivot radicular.
ISTORIC
Reconstrucțiile de bonturi cu pivot radicular au folosit inițial metalul ca material pentru pivot datorită rezistenței lui. Oțelul inoxidabil, titanul și aurul erau cele mai frecvente alegeri. Cu toate acestea, îngrijorările legate de potențialele complicații, cum ar fi fracturile radiculare, au determinat o schimbare în abordarea terapeutică.
Apariția stomatologiei adezive a dus și la apariția reconstrucțiilor de bonturi din compozite pe bază de rășină, oferind o alternativă mai puțin invazivă și mai conservatoare. Posibilitatea de a cimenta materialele de restaurare, la țesutul dentar, a redus necesitatea de a îndepărta țesutul dentar sănătos. Această schimbare de perspectivă permite o abordare mai conservatoare, prioritizând conservarea dinților și oferind în același timp o rezistență și o retenție suficiente pentru succesul pe termen lung.
CU SAU FĂRĂ PIVOT
Conservarea, cât de mult posibil, a structurii dentare este o condiție prealabilă generală în stomatologia modernă. Prin urmare, trebuie luată în considerare omiterea utilizării unui pivot, în special în cazurile în care dentina radiculară trebuie sacrificată pentru a crea acces și suficient spațiu pentru a introduce pivotul. Decizia de a utiliza un pivot trebuie să ia în considerare următorii factori:
1. Cantitatea și calitatea structurii dentare restante*
2. Prezența Efectului Ferrule
3. Experiența clinicianului
*Mai multe studii sugerează că, în cazurile în care există o cantitate adecvată de structură dentară și când structura dentară rămasă este de bună calitate, pivoții radiculari nu sunt neapărat necesari.
CANTITATEA ȘI CALITATEA STRUCTURII DENTARE RESTANTE
Prima cerință este conservarea, cât mai mult posibil, a țesutului dentar. Prezența a cel puțin doi pereți axiali intacți este considerată ideală pentru rezultate clinice optime. Dinții fără pereți sau cu un singur perete restant par să aibă rate de supraviețuire reduse în comparație cu dinții cu mai mult
de un perete.
PREZENȚA EFECTULUI FERRULE
Efectul ferrule se referă la prezența unei ”benzi” circumferențiale de structură dentară care înconjoară porțiunea coronară a dintelui. S-a demonstrat că acest efect contribuie semnificativ la rezistența dintelui restaurat la fractură. Dimensiunile minime ale ferrule nu sunt ”bătute în cuie”. Se pot oferi câteva recomandări generale pentru a ajuta la distribuirea uniformă a forțelor, a rezista forțelor ocluzale și a asigura o retenție suficientă. Ideal, ferrule ar trebui să se extindă cu cel puțin 2 mm deasupra joncțiunii smalț-cement, să aibă o lățime circumferențială de aprox. 1 mm și o grosime de 1 până la 1,5 mm. De asemenea, pereții axiali ar trebui să aibă o ușoară conicitate spre planul ocluzal.
*Această diagramă a fost realizată cu cea mai mare atenție. „Tehnicile de lucru” prezentate în acest articol sunt destinate doar ca o scurtă indicație a procedurii efective de urmat. Această procedură este doar cu titlu informativ general și nu pot fi derivate drepturi din aceasta. Urmați întotdeauna instrucțiunile de utilizare (IFU) care vin împreună cu produsul/produsele.
ABORDAREA ADEZIVĂ
Trebuie utilizate tehnici adezive adecvate pentru a maximiza rezistența adeziunii dintre pivot, ciment și pereții canalului radicular. Iată câteva aspecte importante:
DESCEMENTARE
Se crede că descementarea este una dintre cele mai frecvente eșecuri la dinții restaurați cu pivoți endodontici cimentați adeziv și poate fi direct asociată cu problemele de cimentare adezivă din cadrul canalului radicular (de ex.polimerizare insuficientă, aplicare inadecvată a adezivului, rășinii și evaporare redusă a solvenților). Alegerea corectă a materialelor joacă un rol important aici.
PROCEDURA ADECVATĂ POST-CIMENTARE
În primul rând, alegerea sistemului adeziv adecvat ar trebui să ia în considerare factori precum rezistența adeziunii, biocompatibilitatea și ușurința în utilizare. Au fost sugerate diverse strategii adezive pentru cimentarea pivoților, de la aplicarea separată a adezivului (adezivi gravanți și spălați, precum și adezivi autogravanți) și a cimentului rășinic, până la utilizarea cimentului rășinic autoadeziv. Comparativ cu adezivii gravați și spălați, rezistența adeziunii sistemelor autogravante la dentina canalului radicular pare să nu fie puternic influențată de zona spațiului pentru pivot. Zenthöfer și colab. au concluzionat că performanța adezivilor autogravanți este comparabilă cu cea a materialelor care folosesc tehnica de gravare totală, cel puțin pe termen scurt.
O SUPRAFAȚĂ CURATĂ
O procedură de cimentare adezivă efectuată corespunzător, pe o suprafață curată a dentinei, pare
importantă pentru succesul restaurării coronare a dinților tratați endodontic.** Sigilantul rămas după prepararea spațiului pentru pivot influențează negativ capacitatea de adeziune a dentinei canalului radicular. Tian și colab. au realizat un studiu care a comparat eficacitatea diferitelor metode de curățare a sigilantului înainte de procedurile de adeziune. Aceștia au descoperit că soluția KATANA™ Cleaner este capabilă să restabilească potențialul de adeziune la dentina contaminată cu sigilant.
KATANA™ Cleaner este conceput pentru a curăța suprafețele de zirconiu, cu o opțiune interesantă de utilizare ca produs de curățare intraorală. Soluția de curățare conține o sare de 10-MDP-trietanolamină și ”originalul” -MDP. Sarea MDP slăbește tensiunea superficială a contaminanților și permite spălarea acestuia cu apă.
**Printre alții, atât Breschi și colab., cât și Scotti și colab. au raportat influența sigilantului și a gutapercii rămase, precum și detritusul rămas în urma preparării pentru pivot. Ambele diminuează penetrarea și acțiunea chimică a agenților utilizați pentru cimentarea pivoților. Obținerea unor suprafețe de dentină curate după prepararea mecanică a spațiului pare a fi esențială pentru o retenție optimă, în special atunci când se utilizează ciment rășinic. Au fost sugerate mai multe opțiuni pentru curățarea spațiului pentru pivot. Unii au sugerat o pretratare cu un agent de chelare și hipoclorit de sodiu înainte de cimentarea pivotului. Alții au sugerat utilizarea unui instrument cu ultrasunete împreună cu o soluție de EDTA înainte de procedura de cimentare, rezultând o scădere a detritusului și o permeabilizare a tubulilor dentinari. Tian, F. și colab. au descoperit că soluția KATANA™ Cleaner este capabilă să restabilească potențialul de adeziune a dentinei contaminate cu sigilant.
RECONSTRUCȚII DE BONTURI DIN COMPOZIT PE BAZĂ DE RĂȘINĂ
Astăzi, utilizarea rășinilor compozite directe pentru reconstrucția de bonturi a devenit populară. Utilizarea lor permite conservarea dentinei și facilitează cimentarea adezivă la dentina radiculară. Dezvoltarea continuă a rășinilor (autoadezive), atât ca ciment, cât și ca materiale de reconstrucție, a oferit o aplicabilitate mai mare în restaurarea dinților tratați endodontic. Cu o preparare adecvată a dinților, tehnici adezive și protocoale, rășina compozită directă poate oferi rezultate predictibile și de lungă durată.
CLEARFIL™ Universal Bond Quick 2 ȘI CLEARFIL™ DC CORE PLUS
Utilizarea adezivilor în reconstrucțiile de bonturi și în restaurările de bont cu pivot poate fi dificilă din cauza necesității unei energii adecvate din partea lămpii de fotopolimerizare pentru a polimeriza corect adezivul. Pentru a depăși problemele de fotopolimerizare în regiunile mai profunde ale canalului radicular, producătorii au dezvoltat promotori de autopolimerizare care pot fi adăugați la adezivii fotopolimerizabili. Aceștia, însă, pot duce la acumularea adezivului în zona apicală a preparării, împiedicând inserția pivotului la adâncimea dorită și limitând, de asemenea, timpul
de lucru. Kuraray Noritake Dental Inc. a abordat această problemă clinică cu un adeziv autogravant monocomponent avansat și îmbunătățit, CLEARFIL™ Universal Bond Quick 2, în combinație cu compozitul pe bază de rășină cu polimerizare duală pentru reconstrucția de bonturi: CLEARFIL™ DC CORE PLUS. Au fost adăugați noi inițiatori la adeziv și la rășina de reconstrucție ca alternativă la utilizarea unui activator autopolimerizant, ceea ce determină polimerizarea CLEARFIL™ Universal Bond Quick 2 atunci când CLEARFIL™ DC CORE PLUS intră în contact cu adezivul
PROPRIETĂȚI ÎMBUNĂTĂȚITE
Kuraray Noritake Dental Inc. și-a îmbunătățit rășina duală pentru reconstrucția de bonturi, CLEARFIL™ DC CORE PLUS, pentru a oferi o vâscozitate mai bună în timpul aplicării și o stabilitate ulterioară a materialului de rășină nepolimerizat. Tehnologia de umplere a fost modificată astfel încât pasta a devenit tixotropă. Această „formulă cu stabilitate ridicată” permite aplicarea ușoară și realizarea unei reconstrucții fără a fi nevoie de o matrice. Vâscozitatea îmbunătățită permite, de asemenea, utilizarea sa, combinată cu CLEARFIL™ Universal Bond Quick 2, pentru cimentarea pivoților, rezultând un produs potrivit atât pentru cimentarea pivoților, cât și pentru reconstrucție.
COMPOZIT PENTRU RECONSTRUCȚII SAU CIMENT ADEZIV?
În situațiile clinice în care este utilizat un pivot, procesul de cimentare poate fi realizat fie cu CLEARFIL™ DC CORE PLUS, fie cu PANAVIA™ SA Cement Universal. Cel din urmă poate fi utilizat cu sau fără CLEARFIL™ Universal Bond Quick 2. Alegerea dintre cele două produse depinde, în mare parte, de spațiul dintre pivot și peretele canalului:
1. ADAPTARE INTIMĂ Așa-numitele situații cu adaptare intimă, adică pivotul se adaptează strâns la pereții canalului, ar putea beneficia de utilizarea unui ciment rășinic cu adeziune mare, de grosime redusă (PANAVIA™ SA Cement Universal).
2. ADAPTARE LEJERĂ Cazurile cu spațiu mai mare între pivot și pereții canalului, necesită o cantitate mai mare de material pe bază de rășină și este mai bine să se folosească un material cu proprietăți fizice mai bune pentru utilizare ca material de obturație (CLEARFIL™ DC CORE PLUS) în loc de ciment.
CONCLUZIE
Condiția generală în stomatologia modernă este conservarea, cât mai mult posibil, a structurii dentare. Pe baza premiselor am identificat în acest articol, că alegerea pentru cimentarea unui pivot și utilizarea materialelor de restaurare se poate decide de către clinician pe baza cazului fiecărui pacient. Stabilitatea reconstrucției de bonturi nu mai depinde de suportul oferit de pivot. După analizarea țesutului rămas și luarea în considerare a factorilor de succes pentru o adeziune rezistentă, pacienților le pot fi oferite restaurări extrem de estetice și durabile fără intervenții mari.
*Această diagramă a fost realizată cu cea mai mare atenție. „Tehnicile de lucru” prezentate în acest articol sunt concepute doar ca o scurtă indicație a procedurii efective de urmat. Această procedură este doar cu titlu informativ general și nu pot fi derivate drepturi din aceasta. Urmați întotdeauna instrucțiunile de utilizare (IFU) care vin împreună cu produsul/produsele. Vă rugăm să rețineți că a fost explorată doar o selecție de opțiuni de tratament. Principalul nostru obiectiv este utilizarea unui compozit pentru reconstrucția de bonturi și cimentarea pivoților.
Următoarele surse de informații au fost utilizate în redactarea acestui articol:
-Zenthofer, A., Bermejo, J. L., Bomicke, W., Frese, C., Gulmez, R., Rammelsberg, P., & Ohlmann, B. (2022). Early failures when using three different adhesively retained core build-up materials-a randomized controlled trial. Clin Oral Investig, 26(2), 1927-1936. doi:10.1007/s00784-021-04170-6 • -Tian, F., Jett, K., Flaugher, R., Arora,S., Bergeron, B., Shen, Y., & Tay, F. (2021). Effects of dentine surface cleaning on bonding of a self-etch adhesive to root canal sealer-contaminated dentine. J Dent, 112, 103766. doi:10.1016/j.jdent.2021.103766
- Bhuva, B., Giovarruscio, M., Rahim, N., Bitter, K., & Mannocci, F. (2021). The restoration of root filled teeth: a review of the clinical literature. Int Endod J, 54(4), 509-535. doi:10.1111/iej.13438
-Ozcan,M., & Volpato, C. A. M. (2020). Current perspectives on dental adhesion: (3) Adhesion to intraradicular dentine: Concepts and applications. Jpn Dent Sci Rev, 56(1), 216-223. doi:10.1016/j.jdsr.2020.08.002
- Lazari, P. C., de Carvalho, M. A., Del Bel Cury, A. A., & Magne, P. (2018). Survival of extensively damaged endodontically treated incisors restored with different types of posts-and-core foundation restoration material.J Prosthet Dent, 119(5), 769-776. doi:10.1016/j.prosdent.2017.05.012
-Carvalho, M. A., Lazari, P. C., Gresnigt, M., Del Bel Cury, A. A., & Magne, P. (2018). Current options concerning the endodontically-treated teeth restoration with the adhesive approach. Braz Oral Res, 32(suppl 1), e74. doi:10.1590/1807-3107bor-2018.vol32.0074
-Magne, P., Lazari, P. C., Carvalho, M. A., Johnson, T., & Del Bel Cury, A. A. (2017). Ferrule-Effect Dominates Over Use of a Fiber Post When Restoring Endodontically Treated Incisors: An In Vitro Study. Oper Dent, 42(4), 396-406. doi:10.2341/16-243-L
• Scotti, N., Rota, R., Scansetti, M., Migliaretti, G., Pasqualini, D., & Berutti, E. (2012). Fiber post adhesion to radicular dentine: The use of acid etching prior to a one-step self-etching adhesive. Quintessence Int, 43(7), 615-623. Retrieved from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22670257
• Ferrari, M., Vichi, A., Fadda, G. M., Cagidiaco, M. C., Tay, F. R., Breschi, L., Goracci, C. (2012). A randomized controlled trial of endodontically treated and restored premolars. J Dent Res, 91(7 Suppl), 72S-78S. doi:10.1177/0022034512447949
• Breschi, L., Mazzoni, A., De Stefano Dorigo, E., & Ferrari, M. (2009). Adhesion to Intraradicular Dentine: A Review. Journal of Adhesion Science and Technology, 23(7-8), 1053-1083. doi:10.1163/156856109X440957
• Watzke, R., Blunck, U., Frankenberger, R., & Naumann, M. (2008). Interface homogeneity of adhesively luted glass fiber posts. Dent Mater, 24(11), 1512-1517. doi:10.1016/j.dental.2008.03.022 • Fokkinga, W. A., Kreulen, C. M., Bronkhorst, E. M., & Creugers, N. H. (2007). Up to 17-year controlled clinical study on post-and-cores and covering crowns. J Dent, 35(10), 778-786. doi:10.1016/j.jdent.2007.07.006
• Fokkinga W.A. Post it? Reconstruction of the endodontically treated tooth. Thesis. ISBN: 978-90-9021726-0 • Fokkinga, W. A., Kreulen, C. M., & Creugers, N. H. (2006). [In vitro fracture behaviour of composite crowns with and without posts]. Ned Tijdschr Tandheelkd, 113(8), 313-318. Retrieved from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16933594